Anghinarea. Prima poveste. Cum am gatit-o in maniera cea mai simpla.

artichokes_how_we_cooked_them_in_the_simplest_wayEnglish version

Maria Sa Anghinarea ! Atat de eleganta… elegantisima !

A intrat foarte timid in viata-mi… Cel mai des intalneam aghinarele in filmele internationale pe care le vizionam la tv. Niciodata nu m-am intrebat daca as vrea sa descopar acest fruct gastronomic atat de exotic cumva, si rarisim in Moldova, poate chiar neprezent in comertul obisnuit. Abia cand am ajuns in Marea Britanie am redescoperit anghinarea ca ceva obisnuit. Bine, ca n-o gasesti cruda in orice supermarket, in schimb conservele cu aceasta deliciosenie sunt peste tot.

Valeriu a avut de la bun inceput treaba cu anghinarea, cam la toate restaurantele in care a lucrat. Le prepara, cel mai des, in maniera franceza, atunci cand cioplesti mai tot de pe anghinare, si nu-i ramanea decat inimioara, super untoasa. In schimb la restaurantul in care activeaza acum a descoperit ca intr-o inghinare se mananca totul. Asadar, recent, in urma unui masterclass oferit de Valeriu, am descoperit cum se prepara si se consuma anghinarea. Am mai invatat ca toate resturile de anghinare sunt foarte bune pentru obtinerea zamelor vegane.

Dupa mine, aceasta planta are un gust de nuci si iarba parca… In aceasta postare va vom povesti cum se gateste anghinarea in maniera cea mai simpla. Dar nu inainte sa mentionam cateva din beneficiile sale :

• Aceasta planta este unul dintre cei mai buni antioxidanti naturali
• Detoxifica ficatul si a vezica biliara
• Este recomandata in caz de angina pectorala, hepatita cronica, ateroscleroza, ciroza hepatica, cat si in infectiile de natura intestinala
• Scade nivelul de zahar din sange

Putin despre geografia anghinarei. Daca vorbim de Europa atunci anghinarea este la ea acasa, in mod special, in Italia, Franta si Spania, unde este cultivata pe larg, si ii sunt consacrate festivaluri, sute de retete si traditii. E presenta si in alte tari europene : doar in comert sub forma de planta cruda si conservata. Am aflat recent ca si in Romania anghinarea cruda este prezenta in comert, dar nu am auzit daca e si in agricultura romaneasca. Statele Unite ale Americii detine intaietatea in cultivarea de anghinari. Daca anghinarile au ajuns in comertul cu amanuntul din Moldova nu stim. Va rugam sa ne impartasiti si noua daca cunoasteti.

Cum am preparat noi anghinarea si cum am savurat-o…

Ingrediente:

1 anghinare potrivit de mare (atunci cand o procurati, luati planta in maini ; este important sa fie suficient de grea, astfel veti intelege ca e cornoasa si are multe straturi de petale, si ca e destul de hidratata)

1 lamaie

3-4 catei de usturoi

Cateva linguri de ulei de olive

Sauce aioli

Sauce pesto (noi am utilizat pesto de leurda)

Ierburi (ex. : patrunjel)

Metoda de preparare :

1. Am spalat bine anghinarea. Si doar am retezat putin varfurile petalelor de pe partea superioara, care erau destul de deshidratate (asta e ok, in special pentru anghinarele care nu sunt de prima prospetime). Neaparat aplicam suc de lamaie proaspat scurs pe toate partile cioplite. Este pentru a mentine culoarea plantei cat mai vibranta.
2. Am plasat anghinarea intr-un vas suficient de incapator. Am turnat 1-2 pahare de apa peste ea. Am adaugat bucatile de lamaie din care anterior am scurs sucul. Am mai pus si cativa catei de usturoi on the top. Putina sare si niste ulei bun de olive.
3. Am acoperit cu un capac vasul astfel incat sa cream o ambianta de aburi, si l-am lasat la foc mediu spre mic pentru tocmai 40 min. Dar, prieteni, in dependenta de marimea anghinarei veti decide cat timp sa o gatiti. Daca gatiti niste anghinari mici atunci va fi suficient si 20-25 min. Finalmente e ca si cum am fi gatit-o la aburi maniera cea mai simpla, si asta e cel mai sanatos, in plus, anghinarea devine destul de frageda, si foarte placuta la gust.

4.Asaaa…. Acum, a venit si clipa cea mult asteptata ! Cum am servit si savurat anghinarea ? Easy peasy! – vorba poemului. Am taiat anghinara in 4 (pastram si tulpinita, e la fel de gustoasa ca si inima anghinarei!). Le-am pus pe o farfurie cu sos aioli (maionez si usturoi), pesto de leurda (dar poate fi alte tipuri de pesto), si am scurs si mai multa lamaie peste bucatile de anghinare. Am inceput cu petalele. Una cate una, le-am inmuiat ba in aioli ba in pesto si am savurat partea moale si cornoasa. Nu am consumat partea fibroasa doar. Desigur, inima anghinarei si piciorusul suntem moi aidoma untului…

Prieteni, de aceasta data am gatit cel mai simplu posibil anghinarea. Simplu e si gatitul ei in cuptor, umpluta cu carne si alte mixuri delicioase, dar deja, gustul anghinarei nu va fi la fel de intens. V-am impartasit reteta cea mai simpla prin care sa faceti cunostinta cu aceasta minunatie a gastronomiei. Pe viitor vom reveni cu anghinari gatite si altfel, mult mai complex.

Asa ca, tineti ochii pe noi, prieteni, si bon appetit ! ❤

artichokes_how_we_cooked_them_in_the_simplest_way-1English version